Ajutor VITAL - Tu poți salva
un apel de implicare activă în cazurile de urgențe veterinare
O creștere semnificativă în acest an a cazurilor de cruzime extremă asupra animalelor, precum bătăile și loviturile în cap, neglijența gravă și accidentele de mașină, adesea intenționate, atât în rândul adulților, dar și al minorilor, stă la baza unui nou proiect al asociației pentru protecția animalelor Sache. Aceasta lansează campania de donații Ajutor VITAL - Tu poți salva, pentru a contribui la două aspecte esențiale pentru o societate sănătoasă: educarea și impulsionarea oamenilor să se implice atunci când văd cazuri de cruzime în rândul animalelor.
Cercetările arată că animalele rănite pot rămâne în stare critică între 3 și 30 de zile fără ajutor. Este important să recunoaștem un animal abuzat: privat de libertate, sănătate, resurse sau care este victimă a violenței de orice fel. Toate aceste situații reies clar din legile promovate în cadrul campaniei.
Situația de pe teren o confirmă: 9 din 10 animale tratate gratuit de Sache ajung la clinică după minim 2-3 zile, și până la 10-14 zile de suferință, timp în care nu primesc îngrijire medicală, sunt incapabile să se hrănească sau să se hidrateze și de obicei mai suferă alte fracturi multiple sau leziuni grave. Cazuri extreme au avut de așteptat și până la 2-3 luni până să fie preluate din stradă de un binevoitor.
Andreea Conicescu, medic veterinar Sache Vet, relatează: „Astfel de întârzieri se pot dovedi fatale. Timpul în care animalele rămân fără ajutor este o cursă contracronometru între viață și moarte. În această perioadă, șansele lor de supraviețuire și de recuperare completă scad dramatic, iar rănile se agravează. Vedem zilnic efectele devastatoare ale pasivității, care nu este doar o simplă lipsă de acțiune, ci devine un act de cruzime în sine. Cazurile care ajung la noi sunt adesea rezultate ale unei suferințe prelungite, ce putea fi prevenită. Indiferent că este neintenționată, sau motivată de nepăsare, lipsă de informații, de resurse, de speranță de salvare, pasivitatea devine un factor care poate contribui la moartea unor suflete nevinovate care nu pot striga după ajutor.”
Aceste situații indică carențe în educația și gradul de empatie al generației actuale, crescute într-un mediu în care problema animalelor fără stăpân este încă gestionată prin așa-numita eutanasie în masă, otrăvire sau alte mijloace care nu sunt deloc eficiente, în detrimentul programelor de sterilizare și educație. Actele de cruzime s-a demonstrat că sunt frecvent asociate cu comportamente antisociale ulterioare, manifestate încă de la o vârstă fragedă. Drept urmare, printre autorii actelor de violență asupra necuvântătoarelor au început să se numere din ce în ce mai mulți minori.